numele meu e Mira

Numele meu e Mira. Mira şi atât. Nu de la Mirabela, aşa cum ar părea. Mira de la a se mira, dacă vrei neapărat o explicaţie. Da, chiar aşa.

Eu sunt Mira şi mă mir. În fiecare zi, în fiecare secundă. Parcă mă şi văd în faţa unui grup de anonimi care încearcă să se vindece de ceva..”bună Miraaa”. De fapt, cred că zilnic trec prin grupuri care ar vrea să mă vindec de asta. „A se mira, cum vine asta?…asta nu e o activitate bănoasă, nu puteai să alegi şi tu ceva din care să faci bani? Ai vrut tu să faci pe interesanta” parcă o şi aud pe mama. „Ce te miri, mă aşa, n-ai mai văzut până acum bărbaţi adevăraţi? N-ai mai văzut, uite-te la tine!” – cred că asta mi s-a şi întâmplat de curând prin cartier.

Locuiesc într-un cartier în care oamenii nu se miră. Nu se miră, nu se uită în jur, nu zâmbesc şi nu întreabă niciodată mai mult decât „cât e ceasul, duduie?”. Privesc în asfalt, merg apăsat şi încruntat, sunt gri şi îngrijoraţi. Cel mai adesea îi întâlneşti în staţia de autobuz sau la cozi la supermarket, unde stau în formaţiune de ciorchine nearanjat, le place să vorbească tare, să fie primii la casa de marcat şi ultimii care tac.

Iar eu mă mir. Mă mir de încruntarea lor, de lipsa lor de perspectivă, de ridurile care le apar în centrul frunţii, de privirile şi gândurile care trădează invidia, ura şi răutatea. Mă uit la ei şi mă mir cum nu văd soarele dimineţa, cum nu se bucură de fluturele care le taie calea, de flori şi copii care le ies în cale, de mersul pe jos, de biciclete şi plimbare, de tot ce e frumos şi cald.

Da, numele meu e Mira.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s